CEAIURILE – Obiceiuri de consum, studii, statistici, indicații și contraindicații

 Dr. Ioana Brîndușa Constantin, medic specialist Medicină de Familie, competență Apifitoterapie, de la Medicover, este alături de echipa LEACBUN.RO în vederea realizării unor articole de maxim interes și utilitate. Astăzi vorbim despre ceaiuri și cum le alegem, pe baza căror criterii.

 Ceaiurile de plante și fructe, tradiționale, sunt băute cel mai des conform statisticilor oferite de studiul românesc din 2014 “Obiceiuri de cumpărare și consum ale ceaiului“. Se pare că ceaiul din plante foarte cunoscute (tei, mușețel) sunt alese de 84% din cumpărători, pe locul 2, cu 54% dintre cumpărători se află ceaiul de fructe (fructe de pădure, cel mai mult), iar abia pe ultimele locuri găsim ceaiul verde și ceaiul negru (4-5% dintre tipurile alese). Explicația ar fi una destul de simplă: românii nu au cultura ceaiurilor, nu le beau neapărat pentru efectele lor curative, ci pentru că face parte din stilul de viață. Dintre persoanele care aleg ceaiuri cu efecte terapeutice, se pare că acestea aleg ceaiuri împotriva răcelilor sau pentru tratarea anumitor afecțiuni ușoare (diuretice, hepatice, digestive).

Un alt punct de vedere interesant, prezentat în acest studiu, este că românii aleg ceaiul în funcție de calitățile acestuia și nu de felul în care este prezentat. Cel mai important aspect luat în considerare în decizia de cumpărare este gustul, ales de 80% dintre respondenții la sondaje, urmat îndeaproape de calitate (79%) și beneficiile oferite (77%), la polul opus situându-se atractivitatea ambalajului (24%).

Mai departe, dr. Ioana Brîndușa Constantin , medic specialist Medicină de Familie, competența Apifitoterapie, de la Medicover, ne sugerează cum să facem alegerile corecte, în ceea ce privește consumul de ceaiuri.

 Cum alegem ceaiurile? La ce să fim atenți pe etichetă?

“În primul rând, alegem ceaiurile cu mare atenție la etichete. Vom alege doar produse avizate/notificate la Institutul de Bioresurse Alimentare, cu inscripția Notificat la S.N.P.M.A.P.S. cu nr. … din …….  Este de preferat să alegem produse cu plante „cât mai proaspăt uscate”, pentru a avea parte la maximum de prezența principiilor active și a uleiurilor volatile din plante. Un termen de valabilitate cât mai mare este de preferat și indică un produs care nu este „vechi”. De asemenea, este de preferat un ceai măcinat nu foarte fin, în care planta se poate vedea și se poate mirosi, care este ambalat în materiale naturale de tip hârtie, celuloză vegetală și nu în pungi de polietilenă sau cu pelicula de aluminiu care, la termperaturile înalte din anotimpul cald, elimină substanțe toxice în plante.

Preferăm ceaiurile care oferă pe ambalaj informații referitoare la zona de recoltare a plantelor, precum și la data de producere. La ingrediente, verificăm dacă, pe lângă planta uscată, sunt trecute alte componente de tip „E-uri” sau conservanți adăugați pentru gust, colorare, conservare sau pentru a proteja planta împotriva dăunătorilor (gărgărițelor) și le alegem cu precădere pe cele care conțin doar planta uscată”, declară dr. Ioana Brîndușa Constantin .

Care este organismul care certifică ceaiurile din plante și pe ce argumente?

De avizarea și autorizarea pentru punerea pe piață a ceaiurilor se ocupă IBA – Institutul de Bioresurse Alimentare, prin SERVICIUL NAȚIONAL PENTRU PLANTE MEDICINALE, AROMATICE ȘI PRODUSE ALE STUPULUI, Compartiment Notificări Suplimente Alimentare. Argumentele se regăsesc în lista destul de mare de cerințe pe care un producător intern sau un importator trebuie să le îndeplinească la depunerea dosarului spre notificare, conform legislației în vigoare – adică atât Ordine emise de Ministere din România, dar și conform Regulamentului U.E. nr. 432/ 2012, pe care România l-a implementat. Printre altele, pe această listă se regăsesc cerințe referitoare la:

• faptul că produsul este supliment alimentar;
• forma de comercializare și cantitatea predozată;
• lista ingredientelor active, cantitativ sau procentual (cu specificarea, acolo unde este cazul, a procentului din doza zilnică recomandată);
• informații nutriționale (categoriile de nutrienți sau de substanțe ce caracterizează produsul, ori o indicație a naturii acestor nutrienți sau substanțe exprimate numeric și/ sau procentual);
• denumirile științifice și/sau populare/comerciale ale plantelor – ingrediente active, cu precizările cantitative sau procentuale pentru fiecare; pentru excipienți, se menționează doar denumirile, nu și cantitățile acestora;
• doza recomandată pentru consumul zilnic;
• greutatea netă;
• modul de administrare/utilizare/preparare;
• atenționări: „A nu se depăși doza recomandată pentru consumul zilnic”, „Produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiască o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos”, „A nu se lăsa la îndemâna și la vederea copiilor mici”, „Produsul nu conține substanțe cu potențial alergenic (nominalizate), iar dacă le conține, să fie nominalizate, „Produsul este contraindicat/interzis, restricționat pentru persoanele cu diverse afecțiuni: diabet, hipertensiune arterială etc., femei însărcinate sau care alăptează etc.”, precum și alte atenționări („A nu se consuma după orele …”, „Se interzice consumul alcoolului în timpul utilizării produsului”, „Poate interacționa cu …”, „Poate modifica reflexele conducătorilor auto și ale persoanelor care manipulează utilaje”);
• condițiile de păstrare;
• denumirea firmei producătoare, precum și datele de contact ale acesteia;
• data fabricației și valabilitatea produsului;
• seria și numărul dosarului de notificare.

Dosarul de notificare trebuie să mai conțină:

– Specificația tehnică a produsului finit/standard de firmă/standard de produs;

– Schema fluxului tehnologic;

– Fișa tehnică – pentru fiecare plantă folosită ca materie primă (numai în situația în care se cunoaște trasabilitatea materiei prime);

– Documente care atestă calitatea produsului – buletine/certificate de analize fizico-chimice și microbiologice pentru fiecare ingredient activ și excipient;

– Buletin/Certificat de analize fizico-chimice și microbiologice ale produsului finit;

– Buletind de analiză/Certificat de calitate pentru ambalaj.

Câte din ceaiurile de pe piață sunt conforme? Cum să ne facem cumpărăturile și de unde

“Este foarte greu de răspuns, evident sperăm să fie conforme ceaiurile care au avizarea/notificarea de la IBA, deși aceasta nu reprezintă neaparat o garanție pentru calitatea lor. Pentru cumpărarea ceaiurilor, preferăm magazinele specializate de tip Plafar, lanțurile de farmacii, dar și lanturile de supermarketuri. Doar că, dacă avem posibilitatea reală de a cumpăra ceai de la o tarabă din piață, cules și uscat corespunzător de persoane din zona de munte, chiar în acel an, cu plantă „frumoasă, verde închis” care încă păstrează mirosul puternic, este posibil să avem acces la un ceai de o mai bună calitate decât cel ambalat în cutia de la magazin, care este deja cules și uscat de mai bine de 2 ani și care a mai stat pe rafturi înca un număr de luni.

Poate surprinzător, dar destul de simplu, în cazul ceaiurilor avem la îndemână doi factori care ne pot ajuta foarte mult pentru alegerea unui ceai de calitate mai bună: planta uscată să aibă o nuanță apropiată de culoarea naturală (verde închis sau galben, în cele mai multe cazuri; o nuanță de gri-galben prăfuit indică o plantă foarte veche), iar mirosul plantei să se simtă cat mai mult, chiar și prin ambalaj. Dacă nu mai simțim deloc mirosul plantei, avem indiciul că este foarte uscată, culeasă și depozitată de mult timp” conchide Dr. Constantin Ioana Brîndușa, medic specialist Medicină de Familie, competența Apifitoterapie, de la Medicover.

Citește și Românii preferă tratamentele naturiste